Întrebarea revine la fiecare recepție: „dar cu cardul de sănătate nu se decontează?” Răspunsul scurt e că se decontează ceva, dar mult mai puțin decât își imaginează majoritatea oamenilor, și doar la cabinetele care au contract cu casa de asigurări. Răspunsul lung merită detaliat, pentru că între mitul „stomatologia e gratuită la stat” și mitul opus, „nu se decontează absolut nimic”, se află o realitate destul de precisă.
Cum funcționează, de fapt, mecanismul
Asigurarea de sănătate acoperă un pachet de servicii dentare definit prin Contractul-cadru, actualizat periodic. Decontarea nu se face procentual din prețul cabinetului, ci pe baza unui tarif fix stabilit de casă pentru fiecare serviciu, exprimat în puncte sau în lei. Diferența dintre acest tarif și prețul real practicat o suportați dumneavoastră.
Aici apare confuzia. Dacă tariful decontat pentru o obturație e semnificativ mai mic decât costul materialelor și al timpului de lucru într-un cabinet privat, cabinetul fie nu are contract deloc, fie lucrează în regim mixt și vă cere contribuția personală. Al doilea filtru: nu orice cabinet are contract. Numărul de contracte e limitat, iar bugetul fiecărui cabinet e plafonat lunar, motiv pentru care în a doua parte a lunii veți auzi frecvent că „s-a terminat plafonul”.
Al treilea filtru ține de dumneavoastră: trebuie să aveți calitatea de asigurat activă. Se verifică simplu, în platforma casei de asigurări, cu CNP-ul. Mulți freelanceri și persoane fizice autorizate descoperă abia la cabinet că nu figurează ca asigurați.
Ce intră, în linii mari, în pachetul de bază
Pentru adulți, acoperirea este modestă și orientată spre urgență și menținere, nu spre reabilitare.
- consultația stomatologică, de regulă o dată pe an pentru adulți
- tratamentul cariei simple, cu obturație, în limita unui număr redus de dinți anual
- extracția dentară, inclusiv cea a dinților temporari la copii
- tratamentul de urgență al durerii și al abcesului dentar
- drenajul unei colecții purulente și tratamentul afecțiunilor acute ale mucoasei
- reducerea luxațiilor și imobilizarea dinților traumatizați
- detartrajul, în anumite condiții și cu frecvență limitată
Copiii sub 18 ani beneficiază de un pachet mai generos: mai multe consultații pe an, sigilarea șanțurilor, fluorizare, tratamente pentru dentiția temporară și, în anumite situații, aparate ortodontice decontate parțial. Categorii speciale, precum gravidele, persoanele cu handicap, elevii și studenții sau beneficiarii unor legi speciale, au condiții mai favorabile la anumite servicii, inclusiv o contribuție protetică parțială.
Protezele mobile intră în discuție tot cu decontare parțială, o dată la câțiva ani, cu un plafon fix. Restul, adică marea majoritate a stomatologiei moderne, rămâne integral în sarcina pacientului.
Ce nu se decontează, sub nicio formă
Lista e mult mai lungă și, din păcate, cuprinde exact lucrările costisitoare. Implanturile dentare nu se decontează. Coroanele și punțile fixe, nici ele. Tratamentul de canal la un dinte permanent la adult, în general nu. Albirea, fațetele, orice intervenție cu scop estetic sunt excluse din start, fiind considerate servicii fără indicație medicală. Tratamentul parodontal complex, chiuretajele în câmp deschis, grefele osoase și de țesut moale rămân integral private.
Practic, ecuația arată așa: asigurarea publică vă scoate din durere și vă ajută să păstrați ce aveți, dar nu vă reconstruiește dentiția. Un plan de reabilitare cu implanturi și lucrări fixe se plătește din buzunar în proporție de sută la sută.
De aceea, întrebarea corectă înainte de o programare nu e „decontați?”, ci trei întrebări în lanț. Aveți contract cu casa? Mai aveți plafon disponibil luna aceasta? Ce sumă exactă rămâne în sarcina mea pentru serviciul de care am nevoie? Cereți răspunsul înainte, nu la final, și cereți-l în scris dacă vorbim de mai multe ședințe.
Merită spus și că lista serviciilor decontate se modifică periodic, odată cu fiecare actualizare a Contractului-cadru. Informația găsită pe un forum acum trei ani poate fi complet depășită, iar sursa cea mai sigură rămâne casa de asigurări din județul dumneavoastră, nu recepția unui cabinet care lucrează exclusiv privat și nu are motive să țină pasul cu reglementările publice.
Pentru cheltuielile care rămân descoperite, mulți oameni se orientează spre abonamente sau polițe dentare private. Sunt utile în anumite situații și complet nerentabile în altele, iar criteriile de comparație le-am detaliat separat în articolul despre cum compari ofertele de abonamente și asigurări dentare.
Un ultim aspect, adesea ignorat: cheltuielile medicale, inclusiv cele stomatologice, pot fi deduse parțial din impozit în anumite condiții prevăzute de Codul fiscal, cu documente justificative emise corect. Nu e o economie spectaculoasă, dar pe un tratament de câteva mii de lei nu e nici de neglijat. Păstrați facturile, chiar dacă în momentul plății ultimul lucru la care vă gândiți e declarația unică de anul viitor.
