Se întâmplă rareori spectaculos. De obicei e o senzație ciudată cu limba, o margine care nu mai e netedă, sau — în cazul cel mai neplăcut — o bucată mică de ceramică rămasă în farfurie după o mușcătură de pâine crocantă. Prima reacție a majorității pacienților e panica, urmată de o oră petrecută căutând pe internet cât costă refacerea întregului set. Aproape întotdeauna, situația e mai puțin gravă decât pare în primele minute.
Important e ce se face în următoarele ore, pentru că unele decizii luate acasă închid opțiuni care altfel ar fi rămas deschise.
Primele ore: ce ajută și ce strică
Dacă fațeta s-a desprins întreagă, păstreaz-o. Se pune într-un recipient mic, curată și uscată — nu în șervețel, de unde se aruncă din reflex, și nu în buzunar, unde se sparge. Multe fațete desprinse intact se pot recimenta, iar asta schimbă complet costul intervenției.
Ce nu se face, sub nicio formă: nu se lipește acasă. Adezivii universali din comerț, superglue-ul sau adezivii pentru proteze mobile creează un strat care nu se poate îndepărta complet, contaminează suprafața de ceramică și fac imposibilă recimentarea corectă. O fațetă care ar fi putut fi refolosită devine, după o astfel de tentativă, o piesă de aruncat. În plus, unele produse sunt citotoxice pentru gingie.
Dacă s-a ciobit doar o parte, se verifică dacă marginea rămasă e ascuțită. O muchie de ceramică poate tăia limba sau interiorul obrazului în câteva ore. Soluția temporară acceptabilă e ceara ortodontică sau, la nevoie, o gumă de mestecat fără zahăr aplicată peste margine, până la programare. Se evită partea aceea la mestecat și alimentele foarte reci sau fierbinți, pentru că dintele de dedesubt poate fi expus.
De ce s-a întâmplat, de fapt
Diagnosticul cauzei nu e curiozitate academică — determină ce reparație are sens. Un medic bun va căuta motivul înainte de a propune soluția.
- Desprindere fără ciobire, cu fațeta intactă. De obicei o problemă de adeziune: cimentare pe o suprafață contaminată cu salivă sau sânge, sau lipire pe dentină în loc de smalț. Se recimentează, dar merită verificat de ce a cedat.
- Ciobire la marginea incizală. Aproape întotdeauna forțe excesive. Bruxism, o ocluzie în care fațeta primește contact direct în mișcarea de lateralitate, sau obiceiul de a rupe ață cu dinții.
- Fisură în masa ceramicii. Poate indica o grosime insuficientă în zona respectivă sau un suport dentar care s-a modificat — o carie sub lucrare, de exemplu.
- Desprindere cu o bucată de dinte atașată. Cea mai serioasă. Înseamnă că a cedat structura dentară, nu lipirea, și schimbă planul complet.
La pacienții cu uzură dentară cunoscută, cauza e rareori întâmplătoare. Situația se suprapune adesea peste ce se discută în articolul despre dinții tociți de scrâșnit, iar fără gutieră de noapte reparația se va repeta.
Opțiunile concrete de reparație
Recimentarea este cea mai bună variantă când e posibilă. Se curăță atât interiorul fațetei, cât și suprafața dintelui, se gravează ceramica cu acid fluorhidric în condiții controlate, se aplică silan pentru legătura chimică, apoi cimentul. Durează o ședință. Rata de succes pe termen lung e bună dacă motivul desprinderii a fost identificat și eliminat.
Repararea directă cu compozit se folosește pentru ciobiri mici, mai ales incizale. Se face în cabinet, într-o singură vizită, prin gravarea zonei ciobite și adăugarea de compozit stratificat. Avantajul e evident: nu se atinge restul lucrării. Dezavantajul e că zona reparată se colorează diferit în timp și se lustruiește altfel decât ceramica din jur — după doi-trei ani, diferența începe să se observe la lumină naturală.
Înlocuirea fațetei individuale e necesară când s-a fracturat major sau când a rămas cimentată în bucăți pe dinte. Provocarea nu e tehnică, ci cromatică: potrivirea unei singure piese noi lângă fațete purtate de câțiva ani este printre cele mai dificile lucruri din protetică. Nuanța veche s-a schimbat imperceptibil, iar ochiul detectează diferența imediat.
Refacerea întregului set rămâne ultima variantă și se pune în discuție doar dacă lucrarea are oricum vechime mare, dacă mai multe fațete prezintă probleme sau dacă ocluzia trebuie regândită global.
Costurile diferă considerabil între aceste opțiuni, la fel și durata. Merită întrebat explicit ce garanție acoperă cabinetul și în ce condiții — multe clinici acoperă desprinderile din primul an, dar exclud ciobirile la pacienți care nu au purtat gutiera recomandată. Iar dacă lucrarea a fost făcută în altă parte și nu ai documentația, primul lucru cerut la o consultație de urgență ar trebui să fie o radiografie a zonei, pentru că sub o fațetă desprinsă se ascunde uneori o carie care avansează liniștit de luni bune. Cine își reevaluează întreaga lucrare frontală găsește contextul complet în articolul despre ce sunt fațetele dentare și cum se întrețin.
