Pocnitul sau clichetul maxilarului când deschizi gura vine, cel mai des, din articulația temporomandibulară, articulația care leagă maxilarul inferior de craniu, în fața urechii. Un zgomot ocazional, fără durere și fără blocaj, este frecvent și rareori îngrijorător, în timp ce zgomotul însoțit de durere, de limitarea deschiderii gurii sau de blocarea maxilarului merită un consult. Criteriile de mai jos te ajută să decizi dacă ai nevoie de evaluare și ce întrebări merită puse.
Ce este articulația temporomandibulară
Articulația temporomandibulară (ATM) este una dintre cele mai folosite articulații din corp: lucrează la vorbit, mestecat, înghițit, căscat. Între osul maxilarului și cel al craniului se află un mic disc de cartilaj, care amortizează mișcarea și o ghidează. Mușchii, ligamentele și dinții participă la funcționarea ei. Dacă discul se mișcă ușor din poziție sau dacă mușchii sunt încordați, apar zgomote: clic, pocnet sau scrâșnet fin. Detalii suplimentare apar în materialul despre articulația temporomandibulară: dureri și pocnituri.
Criteriul 1: ai durere?
Absența durerii este un semn liniștitor. Mulți oameni au clicuri ale maxilarului toată viața, fără probleme. Dacă însă zgomotul se însoțește de durere în fața urechii, în tâmplă, în obraz sau la mestecat, trebuie evaluat. Durerea care apare dimineața sau după mese lungi poate sugera suprasolicitarea mușchilor.
Criteriul 2: poți deschide gura normal?
O deschidere limitată, o deviere a maxilarului într-o parte când deschizi gura sau un blocaj (maxilar care „rămâne” deschis sau închis) sunt semne de care medicul trebuie să afle. O deschidere normală permite, în general, să introduci câteva degete suprapuse între dinții de sus și cei de jos, dar nu te baza pe un test casnic precis; evaluarea o face medicul.
Criteriul 3: de cât timp apare zgomotul?
Un zgomot care a apărut brusc după un traumatism (lovitură, cădere, deschidere foarte mare a gurii la un căscat sau la un tratament stomatolog îndelungat) merită evaluat mai repede. Cel care există de ani de zile, fără modificări, este de obicei mai puțin îngrijorător, dar nu exclude un control, mai ales dacă se schimbă.
Criteriul 4: ce obiceiuri ai?
- scrâșnit sau strângere a dinților (zi sau noapte);
- mestecat gumă mult timp;
- roaderea unghiilor sau a obiectelor;
- mestecat pe o singură parte;
- poziții în care sprijini bărbia în mână;
- stres cronic, cu încordare în mușchii feței și ai gâtului.
Aceste obiceiuri suprasolicită articulația și pot agrava zgomotele sau durerile. Reducerea lor este adesea primul pas al abordării.
Criteriul 5: mușcătura și dinții
Lipsa unor dinți, plombe sau coroane care modifică mușcătura, dinții înghesuiți sau o mușcătură încrucișată pot influența modul în care lucrează articulația. Nu orice dezechilibru al mușcăturii provoacă probleme, iar relația dintre mușcătură și ATM este complexă, dar medicul stomatolog poate evalua dacă există factori dentari care contează.
Ce poți face până la un consult
- Mănâncă mai moale câteva zile: supe, piureuri, paste, evitând alimentele foarte tari sau elastice.
- Evită deschiderea foarte mare a gurii, la căscat sau când mușți un sandviș mare.
- Nu mesteca gumă și nu roade unghii sau obiecte.
- Încearcă să-ți ții dinții ușor depărtați și limba sprijinită pe cerul gurii când nu mănânci sau vorbești.
- Aplică o compresă caldă pe zona dureroasă, câteva minute, dacă te ajută.
- Reduce stresul prin respirație lentă, mișcare, somn regulat.
- Nu forța sau „potrivi” maxilarul singur.
Cum arată un caz obișnuit
Alina, treizeci și ceva de ani, observă că maxilarul îi pocnește pe partea dreaptă când mănâncă. Nu o doare, dar zgomotul o deranjează. Lucrează mult la computer, strânge din dinți când are termene limită și mestecă adesea gumă. La consult, medicul constată un disc articular care se mișcă zgomotos, fără limitarea deschiderii. Recomandarea: reducerea gumei, exerciții de relaxare a maxilarului, atenție la strânsul dinților în timpul zilei, iar dacă simptomele se agravează, o gutieră de noapte. Peste câteva luni, zgomotul este mai puțin prezent, iar Alina știe ce să urmărească. Nu toate cazurile se rezolvă la fel de simplu, dar multe răspund bine la măsuri blânde.
Căscatul, zâmbetul larg și alte mișcări „periculoase”
Mulți se tem că o deschidere mare a gurii poate „scoate” maxilarul. La persoanele cu articulații sensibile, aceasta se poate întâmpla, dar în majoritatea cazurilor căscatul și râsul nu sunt o problemă. Dacă ai senzația că maxilarul „sare” sau se blochează, sprijină bărbia cu mâna când căști, deschide gura cât mai puțin necesar și nu forța. Dacă blocajul apare, nu încerca manevre brutale; mergi la un medic.
Legătura cu urechea, capul și gâtul
Articulația maxilarului se află în imediata apropiere a urechii, de aceea disfuncțiile ei pot da senzație de presiune sau durere în ureche, zgomote, dureri de cap sau tensiune în gât. Nu orice durere de ureche sau de cap vine de la maxilar, iar medicul va exclude întâi alte cauze, de exemplu infecții ale urechii sau probleme ale coloanei cervicale. Un diagnostic corect ia în calcul întregul tablou.
Ce poate face medicul
Medicul examinează articulația, mușchii, mușcătura și dinții, ascultă zgomotele, măsoară deschiderea și poate cere o radiografie sau alte investigații imagistice. Pe baza concluziilor, poate recomanda exerciții, gutieră ocluzală, fizioterapie, ajustări ale mușcăturii sau colaborarea cu alți specialiști. Majoritatea problemelor se ameliorează cu măsuri conservatoare, iar intervențiile chirurgicale sunt rare și rezervate cazurilor selecționate.
Când nu mai aștepți
Consultă un medic dacă maxilarul se blochează, dacă nu poți deschide gura suficient pentru a mânca, dacă ai durere intensă sau persistentă, dacă apare umflătură sau dacă zgomotul a apărut după o lovitură. Dacă durerea se răsfrânge în ureche, în gât sau în cap, medicul ia în calcul și alte cauze. O problemă de ATM tratată devreme se controlează mai ușor.
Pentru probleme apropiate (dureri de maxilar, scrâșnit, sensibilitate), secțiunea de probleme frecvente ale gurii reunește materiale pe subiecte conexe, iar ghidurile Dentar24 acoperă igiena și obiceiurile zilnice. Medicul stomatolog rămâne cel care îți poate spune ce se potrivește cazului tău.
