Nu doar zahărul este responsabil pentru deteriorarea smalțului dentar. O categorie de alimente și băuturi aparent nevinovate — multe considerate ‘sănătoase’ — contribuie constant la eroziunea acidă a smalțului, un proces diferit de carii, dar la fel de dăunător pe termen lung.
Care este diferența dintre carii și eroziune
Cariile apar când bacteriile din placa dentară transformă zahărul în acizi care atacă local smalțul. Eroziunea acidă este un proces distinct: acidul din alimente sau băuturi dizolvă direct mineralele din smalț, pe suprafețe întinse, indiferent de bacterii. Smalțul erodat nu se mai regenerează, spre deosebire de fazele incipiente ale unei carii.
Alimente și băuturi cu aciditate ridicată
Citricele și sucurile de fructe
Lămâile, grepfruturile, portocalele și sucurile obținute din ele au un pH scăzut. Consumate frecvent sau ținute mult timp în gură (sorbite încet, de exemplu), cresc semnificativ timpul de expunere a smalțului la aciditate.
Băuturile carbogazoase, inclusiv cele ‘light’
Chiar și variantele fără zahăr ale băuturilor carbogazoase conțin acizi (acid fosforic, acid citric) care erodează smalțul independent de conținutul de zahăr. Ideea că o băutură ‘fără zahăr’ este neutră pentru dinți este o concepție greșită frecventă.
Oțetul și murăturile
Dietele care includ cantități mari de oțet (băut diluat, în scop de ‘detoxifiere’, sau prin consum frecvent de murături) expun smalțul la aciditate repetată, adesea fără ca persoana să asocieze acest obicei cu sănătatea dentară.
Vinul, în special cel alb
Vinul are un pH acid, iar consumul repetat, pahar cu pahar, pe parcursul unei mese lungi, prelungește expunerea smalțului la acid mai mult decât consumul rapid al aceleiași cantități.
Fructele foarte acide consumate izolat
Merele verzi, kiwi sau fructele de pădure foarte acre, consumate ca gustare de sine stătătoare, de mai multe ori pe zi, pot contribui la eroziune, mai ales dacă nu sunt urmate de periaj sau clătire cu apă.
Cum reduci impactul, fără să renunți la aceste alimente
- Consumă alimentele acide în cadrul unei mese, nu izolat — saliva produsă în timpul mesei ajută la neutralizarea acidului.
- Folosește un pai pentru băuturile acide, pentru a reduce contactul direct cu dinții.
- Clătește gura cu apă simplă imediat după, pentru a dilua acidul rămas.
- Așteaptă cel puțin 30 de minute înainte de periaj — periajul imediat, pe smalțul înmuiat temporar de acid, accelerează de fapt eroziunea.
- Include în alimentație brânzeturi sau lapte după mese acide — ajută la reechilibrarea pH-ului din gură.
Semne că smalțul este afectat
Sensibilitatea crescută la rece sau la dulce, o aparență ușor translucidă la marginea dinților sau o culoare gălbuie mai pronunțată (pentru că dentina de dedesubt devine vizibilă) sunt semne că merită o discuție cu stomatologul despre starea smalțului.
Concluzie
Eroziunea smalțului nu ține doar de cantitatea de zahăr din alimentație, ci de frecvența și durata expunerii la acizi, inclusiv din surse considerate sănătoase, precum citricele sau oțetul. Ajustarea modului în care consumi aceste alimente — nu neapărat eliminarea lor — este suficientă pentru a proteja smalțul pe termen lung.
