Durerile din partea de sus a abdomenului, uneori cu iradiere în spate sau sub omoplatul drept, pot veni de la vezica biliară, căile biliare sau pancreas. Cauza se stabilește prin analize de sânge și investigații imagistice: ecografie abdominală, CT, RMN special pentru căile biliare, ecoendoscopie sau ERCP. Fiecare are un rol precis, iar alegerea depinde de simptome, de rezultatele analizelor și de ce trebuie lămurit.
Cum arată concret lucrurile în viața de zi cu zi? Iată trei situații obișnuite.
Situația 1: durerea după masa grasă
O femeie de patruzeci și ceva de ani simte, după o masă bogată în grăsimi, o durere sub coastele din dreapta, care durează o oră-două și trece. Uneori o urmează greață. Aceasta este o descriere clasică a colicii biliare, provocată de piatra care blochează temporar ieșirea din vezica biliară. Prima investigație este ecografia abdominală, care arată vezica, căile biliare principale și prezența pietrelor. Este nedureroasă, nu folosește radiații și se face de obicei pe nemâncate, pentru ca vezica să fie plină și bine vizibilă.
Dacă ecografia confirmă pietrele și simptomele se repetă, medicul chirurg discută posibilitatea îndepărtării vezicii biliare. Dacă pietrele sunt descoperite întâmplător și nu dau simptome, de multe ori se alege urmărirea.
Situația 2: durere puternică, cu îngălbenirea pielii
Un bărbat are durere intensă în abdomenul superior, urină închisă la culoare și piele galbenă. Acestea sugerează că ceva blochează calea biliară principală, de exemplu o piatră. Analizele de sânge (bilirubină, enzime hepatice, enzime pancreatice) orientează medicul, iar ecografia poate arăta căile biliare dilatate. Pentru a vedea mai bine căile biliare și pancreasul, se poate recomanda un RMN special, numit colangio-RMN, care nu folosește radiații și nu implică introducerea unui instrument.
Dacă se confirmă o piatră în calea biliară, se poate face ERCP, o procedură endoscopică în care se ajunge, printr-un tub flexibil introdus pe gură, la deschiderea căii biliare în duoden. Medicul poate extrage pietre sau plasa un stent. Detalii despre acest examen sunt în materialul despre ERCP și investigația căilor biliare.
Situația 3: durere în bară, spre spate, cu vărsături
O persoană are o durere puternică în partea superioară a abdomenului, care se simte ca o bară spre spate, cu greață și vărsături. Poate fi vorba de pancreatită acută, o inflamație a pancreasului, cel mai des cauzată de pietre biliare sau de consumul de alcool. Este o urgență: persoana trebuie evaluată în spital, cu analize (în special lipaza sau amilaza), ecografie și, uneori, CT pentru complicații. Tratamentul se face sub supraveghere medicală.
Pancreatita cronică sau formațiunile pancreatice se evaluează diferit. CT-ul și RMN-ul arată pancreasul, iar ecoendoscopia, adică o ecografie făcută cu o sondă mică la capătul unui endoscop, apropie sonda de pancreas și vede detalii pe care ecografia obișnuită nu le prinde. Cum se desfășoară examinarea este descris în ghidul despre ecoendoscopie, ce este și cum se face.
Investigațiile, pe scurt
- Analize de sânge: bilirubină, enzime hepatice, lipază, amilază, inflamație.
- Ecografia abdominală: prima alegere pentru vezica biliară și căile biliare mari.
- CT abdominal: util în urgențe, pentru pancreas și pentru complicații.
- Colangio-RMN: imagine detaliată a căilor biliare și a canalului pancreatic, fără instrument introdus.
- Ecoendoscopia: pentru detalii fine, pietre mici, leziuni pancreatice, cu posibilitatea puncției.
- ERCP: în principal terapeutică, atunci când trebuie rezolvată o obstrucție.
Greșeli frecvente
Prima este să pui orice durere abdominală superioară pe seama «stomacului» și să iei antiacide luni la rând, fără o evaluare. A doua este să crezi că lipsa durerii înseamnă lipsa bolii: pietrele biliare pot rămâne tăcute ani de zile, iar formațiunile pancreatice sunt, adesea, nedureroase la început. A treia este să ignori îngălbenirea, mai ales dacă este însoțită de mâncărime sau de urină închisă. A patra este să te sperii de cuvântul «ERCP» sau «ecoendoscopie» fără să afli ce presupun: mulți pacienți descoperă că procedura este mai suportabilă decât s-au temut, cu sedare adecvată.
În fine, nu uita că dieta poate ajuta, dar nu rezolvă o piatră deja formată. Reducerea alimentelor foarte grase poate diminua episoadele de colică, însă nu face pietrele să dispară și nu înlocuiește evaluarea medicală.
Ce se întâmplă după ce cauza este găsită
În funcție de diagnostic, planul poate însemna urmărire, schimbări alimentare, medicamente, extragerea pietrelor din calea biliară, îndepărtarea chirurgicală a vezicii biliare sau tratamentul specific al bolii pancreatice. Pentru unele afecțiuni pancreatice se cere controlul alcoolului și al fumatului. Colaborarea între gastroenterolog, chirurg și, uneori, oncolog este frecventă în cazurile complexe, iar o a doua opinie este oricând o opțiune legitimă.
Cum te pregătești
Pentru ecografie și pentru multe examinări se cere post alimentar de câteva ore. Pentru endoscopii (ecoendoscopie, ERCP), pregătirea include post, ajustarea medicamentelor anticoagulante la indicația medicului, informații despre alergii și, de obicei, sedare, deci un însoțitor. Pentru RMN, atenție la implanturile metalice. Pentru CT cu contrast, atenție la rinichi și alergii. Spune medicului tot ce știi despre bolile tale.
Un jurnal simplu al simptomelor ajută: notează ora la care apare durerea, ce ai mâncat înainte, cât durează, ce o ameliorează și dacă ai avut febră sau vărsături. Medicul va afla mult mai repede ce se petrece, iar numărul de investigații inutile poate scădea.
Semne de alarmă
Durerea foarte intensă și persistentă, febra cu frisoane, îngălbenirea pielii sau a ochilor, urina închisă, scaunele decolorate, vărsăturile repetate, scăderea în greutate fără motiv și durerea însoțită de amețeli sunt motive de evaluare promptă. Nu aștepta să treacă singură o durere care are aceste însoțitoare.
Pentru alte explicații despre investigații și proceduri, poți vizita GhidulClinicii. Interpretarea simptomelor și alegerea investigațiilor sunt, însă, decizii pe care le ia medicul care te examinează.
