Molarii definitivi, care erup de obicei în jurul vârstei de șase ani, au pe suprafața de mestecat niște șanțuri și fisuri naturale, adesea prea adânci și prea înguste pentru ca periuța de dinți să le curețe eficient. Tocmai aceste zone devin, statistic, locul unde apar cele mai multe carii la copii, iar sigilarea dentară este metoda prin care acest risc poate fi redus semnificativ, fără nicio durere și fără anestezie.
Ce este, de fapt, o sigilare dentară
Procedura constă în aplicarea unui material subțire, de obicei o rășină compozită fluidă, direct pe suprafața masticatorie a molarului, după o curățare și o pregătire minimă a smalțului. Materialul pătrunde în șanțurile și fisurile naturale ale dintelui, se întărește sub o lumină specială în câteva secunde și formează o barieră fizică ce împiedică resturile alimentare și bacteriile să se acumuleze acolo unde periuța nu ajunge complet. Întregul proces durează, per dinte, câteva minute și nu implică frezarea sau îndepărtarea de substanță dentară.
La ce vârstă și pentru ce dinți se recomandă
Momentul ideal este imediat după erupția completă a molarilor definitivi, atât a primilor molari, în jurul vârstei de șase-șapte ani, cât și a celor de-al doilea, care apar de regulă între unsprezece și treisprezece ani. Sigilarea funcționează cel mai bine pe smalț sănătos, fără carii incipiente, motiv pentru care medicul evaluează atent fiecare dinte înainte de a decide dacă procedura este potrivită. Uneori sunt sigilați și premolarii, dacă anatomia lor prezintă șanțuri la fel de adânci și predispuse la retenție de placă bacteriană.
Cât de eficientă este și cât durează protecția
Studiile arată o reducere a riscului de carii pe suprafețele sigilate de până la optzeci la sută în primii doi ani de la aplicare, cu o eficiență care rămâne semnificativă și după patru ani, dacă sigilarea este verificată periodic. Materialul se poate uza treptat sau se poate desprinde parțial, mai ales la copiii cu obiceiul de a roade obiecte dure, motiv pentru care controalele stomatologice regulate includ și verificarea integrității sigilării, cu reaplicare acolo unde este necesar. Sigilarea nu înlocuiește periajul zilnic și nici controalele de rutină, ci reduce riscul exact în zonele cele mai vulnerabile, acolo unde igiena mecanică ajunge cel mai greu.
Combinația dintre sigilare, fluorizare și un periaj corect, supravegheat de un adult atât timp cât copilul nu are încă suficientă îndemânare, oferă cea mai solidă protecție împotriva cariilor în perioada de creștere. Vârsta până la care este indicat ca un părinte să supravegheze efectiv periajul, nu doar să-l reamintească, este discutată în articolul despre supravegherea periajului la copii, o etapă adesea subestimată în rutina de igienă orală.
Costul unei sigilări este, în majoritatea cazurilor, mult mai mic decât cel al tratării unei carii apărute ulterior pe același dinte, iar procedura fiind rapidă și nedureroasă, majoritatea copiilor o tolerează fără nicio problemă, chiar și la prima vizită la stomatolog. Din perspectivă preventivă, rămâne una dintre cele mai eficiente investiții pe termen lung pentru sănătatea dentară a unui copil.
